De Sanatate

INTERVIU cu profesorul doctor Ioan Bostaca. Avertismentul unui medic cardiolog: „Există infarctul silenţios, mai greu de diagnosticat, uneori prea târziu“

INTERVIU Profesorul doctor Ioan Bostaca, medic primar cardiolog, ne-a explicat care sunt afecţiunile inimii cel mai des întâlnite în rândul pacienţilor tineri şi cum se manifestă acestea „la distanţă“.

Profesorul doctor Ioan Bostaca, medic primar cardiolog de 20 de ani la Spitalul „Sfântul Spiridon“ din Iaşi, explică pentru „Weekend Adevărul“ care sunt afecţiunileinimii cel mai des întâlnite în rândul pacienţilor tineri şi cum se manifestă acestea „la distanţă“.

Inima nu doare, dar în partea stângă, în apropierea cordului, pot fi resimţite „dureri de împrumut“.

Profesorul doctor Ioan Bostaca, unul dintre cei mai experimentaţi cardiologi ieşeni, fost şef al Clinicii de Cardiologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon“ din Iaşi, arată pentru „Weekend Adevărul“ că unele suferinţe ale inimii se pot manifesta prin dureri „la distanţă“, în zone mai puţin apropiate cordului.

Pe de altă parte, unele afecţiuni cardiologice pot debuta brusc, dar cu un tratament adecvat pot fi ţinute sub control toată viaţa. „Odată recomandat tratamentul antihipertensiv, acesta nu se termină decât la sfârşitul vieţii, pentru că a menţine permanent tensiunea sub control înseamnă a preveni complicaţiile“, subliniază medicul. Cardiologul ieşean a fost apreciat în 2003 de Societatea Argentiniană de Cardiologie ca fiind autorul celei mai bune lucrări ştiinţifice despre efectele consumului de alcool asupra inimii.

„Weekend Adevărul“: Este corect spus că inima doare?

Prof. dr. Ioan Bostaca: Inima ca atare nu doare, dar patologia cardiacă se manifestă prin dureri „de împrumut“, adică proiecţia durerii este în zona toracică anterioară stângă, în dreptul inimii. Geneza acestei senzaţii este iniţiată de metaboliţi cardiaci. Durerea cauzată de o suferinţă a inimii poate fi percepută şi la distanţă. Se desfiinţează astfel mitul durerii exclusiv în „mâna stângă“ sau „în partea stângă“, durerile date de afecţiunile inimii se pot manifesta în partea dreaptă, în umeri, coate, în pumn, în mandibulă, aşa cum se întâmplă în angina pectorală, o boală frecventă a inimii, manifestată eminamente prin durere.

Care sunt cele mai întâlnite afecţiuni ale inimii în România?

Cele mai întâlnite afecţiuni pentru aria noastră geografică, în special pentru Moldova, sunt grupate pe mai multe categorii: un lot consistent este reprezentat de bolile degenerative, în care intră ateroscleroza cu determinism cardiac, numită şi cardiopatia ischemică, şi a arterelor periferice, apoi hipertensiunea arterială, cardiomiopatiile şi aritmiile cardiace cauzate de alcool. Toate acestea plus cardiopatiile congenitale duc la cea mai frecventă boală de inimă, insuficienţa cardiacă. Aproape toate bolile de inimă finalizează prin insuficienţă cardiacă şi, pentru că acest lot de pacienţi este cel mai reprezentativ, există un congres de insuficienţă cardiacă, ba chiar s-au înfiinţat societăţi de insuficienţă cardiacă.

La ce categorii de vârstă apar astfel de probleme de sănătate?

Bolile de inimă apar şi sunt diagnosticate la orice vârstă, pentru că toţi oamenii sfârşesc prin stop cardiac. Categoriile de vârstă pentru problemele cardiace frecvente sunt în general peste 45-50 de ani la femei şi peste 30-35 de ani la bărbaţi, uneori şi mai devreme. Până la aceste vârste evoluează cardiopatiile congenitale, realizând loturi de pacienţi cu aşa-numitele boli congenitale la adult, tolerate uneori până la vârste înaintate.

Cum se acţionează din punct de vedere medical pentru un pacient cu infarct miocardic?

Infarctul miocardic se prezintă sub două forme clinice: infarctul acut, de care nu ştie nici pacientul, nici doctorul până la momentul diagnosticului şi infarctul miocardic cronic, când bolnavul a supravieţuit unui infarct miordic acut şi „se transformă“ într-un pacient cu infarct miocardic cronic. Comportamentul medicului este diferenţiat pentru infarctul miocardic acut, care reprezintă o urgenţă cardiacă majoră, unde medicaţia şi intervenţiile se administrează după protocoale bine stabilite – cât mai repede posibil, cu atât mai multe şanse de supravieţuire pentru pacient.

În cazul infarctului cronic, ce urmăreşte conduita terapeutică?

În infarctul cronic se poate face o recuperare foarte bună, aceasta fiind compatibilă cu o supravieţuire îndelungată. Agresiunea factorilor de risc poate fi ţinută sub control prin modificarea stilului de viaţă, a calităţii vieţii. În plus, pacientul necesită măsuri de prevenţie secundară, adică să nu mai facă alt infarct, un reinfarct sau o recidivă de infarct acut în acelaşi teritoriu anatomic sau în teritorii anatomice adiacente. Odată trecut episodul acut, infarctul miocardic cronic are măsurile sale specifice de curabilitate şi evoluţie favorabilă, având ca obiectiv major supravieţuirea şi o calitate a vieţii profesionale, familiale, sexuale, sociale cât mai compatibilă cu a unui individ sănătos.

Infarctul înseamnă neapărat durere?

Prezentarea sau diagnosticarea unui infarct miocardic presupune existenţa a două categorii de pacienţi: categoria cu infarct însoţit de durere, simptom care „anunţă“ infarctul şi care permite un diagnostic mai rapid şi mai precis, şi categoria cu infarct fără durere, silenţios, care este mai greu diagnosticat, uneori prea târziu.

sursa: adevarul

loading...

Redactia

Add comment

Urmareste-ne

Postam in fiecare zi articole interesante pentru tine, nu ezita sa ne urmaresti pe retele sociale.