De Sanatate

Scleroza multipla: cauze, simptome si tratament

Despre scleroza multipla
Scleroza multipla, cunoscuta si sub denumirea de scleroza in placi, este o afectiune inflamatorie a creierului si a maduvei spinarii (a sistemului nervos central).

Ce este scleroza multipla
Scleroza multipla este afectiunea in care sistemul imunitar ataca mielina (n.r. teaca ce inveleste fibra nervoasa) cauzand astfel probleme de „comunicare” intre creier si celelalte zone ale corpului. Afectiunea aceasta poate cauza chiar si deteriorarea permanenta a nervilor.

Tipuri de scleroza multipla
Exista 4 tipuri de scleroza multipla, iar un pacient poate fi afectat de toate aceste forme in acelasi timp, afectiunea aceasta fiind denumita scleroza multipla cronic progresiva.

Scleroza multipla recurent remisiv (SMRR)
Scleroza multipla recurent remisiv este cea mai des intalnite forma a bolii si afecteaza, in general, persoanele care depasesc varsta de 40 de ani. Episoadele apar la intervale de luni, zile sau chiar ani, iar durata unui episod nu depaseste 24 de ore, cu tot cu perioada de recuperare.

Scleroza multipla primar progresiva (SMPP)
Scleroza multipla primar progresiva se manifesta printr-un declin gradat, insa pot aparea si peridoade de liniste, in care simptomele sunt reduse.

Scleroza multipla progresiva secundara
Scleroza multipla progresiva secundara apare in urma unei evolutii a altei forme de scleroza multipla. Evolutia rapida a bolii determina aparitia handicapului, iar recuperarea este tot mai dificila.

Scleroza multipla progresiva-recidivanta
Scleroza multipla progresiva-recidivanta este cea mai agresiva forma de scleroza, evolutia bolii fiind mai rapida, episoadele mai violente si simptomele mai severe pe zi ce trece.

Cauzele si factorii de risc pentru scleroza multipla
Oamenii de stiinta nu au descoperit inca ce determina aparitia sclerozei multiple. Aceasta este insa o afectiune autoimuna, sistemul imunitar atacandu-si propriile tesuturi. Totusi, medicii sunt de parere ca scleroza multipla apare in urma unei combinatii nefaste de factori de mediu si mostenire genetica care favorizeaza aceasta afectiune.

Factorii de risc care cresc predispozitia pentru scleroza multipla sunt:

Varsta – scleroza multipla poate sa apara la orice varsta, insa de cele mai multe ori afecteaza persoanele care au varsta cuprinsa intre 15 si 60 de ani.

Sex – femeila au de doua ori mai sanse sa dezvolte scleroza multipla, comparativ cu barbatii.

Istoric in familie – daca unul dintre parinti sau frati sufera de scleroza in placi, sansele individului sunt mai mari sa dezvolte la randul sau aceasta afectiune.

Anumite infectii – mai multe virusuri au fost invinovatite cu scleroza multipla, printre care si virusul Epstein-Barr, care cauzeaza mononucleoza.

Anumite afectiuni autoimune – si unele afectiuni autoimune pot creste riscul de scleroza in placi. Afectiunile autoimune ale glandei tiroide, dar si sindromul de colon iritabil sunt asociate cu scleroza in placi.

Simptomele sclerozei multiple
Simptomele sclerozei multiple difera de la o persoana la alta si se pot modifica pe masura ce afectiunea evolueaza.

Cele mai comune simptome ale sclerozei multiple sunt:

• Amortirea si slabiciunea membrelor, care se regula se petrece pe o singura parte a corpului.

• Pierderea partiala sau totala a vederii, asociata cu durere la miscarea ochilor. De regula, asta se intampla la un singur ochi.

• Vedere dubla.

• Senzatie de soc electric in special in timpul executarii unor miscari ale gatului.

• Tremor, probleme de coordonare.

• Vorbire neclara.

• Oboseala.

• Ameteli.

• Probleme de natura intestinala.

Stabilirea diagnosticului pentru scleroza multipla
Nu exista o analiza concreta care sa depisteze scleroza multipla, de aceea diagnosticarea acestei afectiuni poate fi o provocare pentru medici.

Scleroza in placi este diagnosticata in urma mai multor analize si teste printre care si:

• Examen neurologic.

• RMN – aceasta afectiune monitorizeaza daunele produse creierului si evolutia bolii.

• Punctia lombara – aceasta se foloseste in special in situatiile in care RMN-ul nu este relevant.

• Testarea potentialelor evocate.

Consultul pacientului si analiza istoricului sau
Medicul neurolog va discuta cu pacient despre simptomele resimtite, dar si despre istoricul sa medical. In functie de concluziile pe care le trage, acesta poate faca mai multe teste pentru a descoperi daca maduva spinarii si creierul functioneaza asa cum ar trebui.

Teste imagistice
Testele imagistice precum CT (computer tomograf) sunt folosite pentru observarea in detaliu a creierului.

Examene neurologice
Examenele neurologice il vor ajuta pe medic sa descopere daca exista probleme de natura neurologice ce ar putea fi asociate cu scleroza in placi.

Punctia lombara
Punctia lombara este folosita pentru a verifica fluidele de la nivelul maduvei osoase.

RMN
Si RMN-ul poate fi considerat necesar de catre medicul neurolog. RMN-ul poate scoate la iveala leziunile prezente la nivelul creierului si coloanei vertebrale.

Teste senzoriale
Testele senzoriale pot fi si ele folosite pentru stabilirea diagnosticului corect.

Analize de sange
Analizele de sange sunt recomandate de medic pentru a exclude posibilitatea unei boli infectioase care poate avea simptome similare cu cele ale sclerozei in placi.

Evolutia si metode de masurare sclerozei multiple
Chiar si atunci cand este sub tratament, scleroza multipla poate avea o evolutie neasteptata, simptomele avand tendinta sa se agraveze. Metodele de masurare a sclerozei multiple ajuta medicul sa stabileasca gradul acestei boli la fiecare pacient in parte.

Scara extinsa a starii de invaliditate
Scara extinsa a starii de invaliditate (Expanded Disability Status Scale – EDDS) este cea mai folosita metoda de evaluare a pacientilor care sufera de aceasta afectiune. Acest test ia in considerare cele 8 sisteme functionale: sistemul vizual, trunchiul cerebral, piramidal, cerebelos, senzitiv, vezical, anal si mental. Scara extinsa a starii de invaliditate stabileste nivelul EDSS in functie de gradele de afectare, pe o scara de la 1 (fara dizabilitate) si pana la 9,5 (pacient imobilizat la pat).

Scorul sistemului functional
Scorul sistemului functionala este cel care face referire la evaluarea functiilor: piramidala, cerebeloasa, a trunchiului cerebral, senzitiva, vizuala, a tractului intestinal si vezicii, dar si a functiei mentale.

Complicatiile sclerozei multiple
Scleroza multipla poate cauza aparitia unor complicatii precum:

• Rigiditatea musculara si spasmele musculare

• Paralizia, in mod deosebit la nivelul picioarelor

• Tulburari de memorie si instabilitate emotionala

• Depresie

• Epilepsie

Cum se trateaza scleroza multipla
Din pacate, nu exista un tratament care sa vindece scleroza multipla, ci doar tratamente care accelereaza procesul de vindecare dintre puseuri, care incetinesc evolutia bolii si care amelioreaza simptomele. In unele cazuri, simptomele sunt atat de blande incat nu este necesar un tratament.

Tratamentul medicamentos pentru scleroza multipla
Tratamentul medicamentos pentru scleroza multipla este stabilit de medic, in functie de simptomele pe care pacientul le prezinta, de varsta acestuia si starea de sanatate.

Corticosteroidele sunt adesea prescrise in caz de scleroza in placi pentru reducerea inflamatiei nervilor. Efectele secundare includ: insomnia, hipertensiunea, retentia de apa, instabilitate emotionala. Corticosteroidele sunt prescrise in timpul atacurilor. Interferonul beta este folosit, de asemenea, in tratarea sclerozei multiple. Acesta este similar interferonului produs in mod natural de organism si are un efect imunomodelator si antiviral.

Interferonul beta se administreaza prin injectare subcutanata si reduce frecventa puseurilor, precum si severitatea acestora.

Ocrelizumab este folosit pentru tratarea formelor progresive ale sclerozei multiple, iar studiile facute pana acum au demonstrat ca acesta reduce frecventa puseurilor, dar si incetineste evolutia bolii prevenind astfel dizabilitatile.

Glatiramerul acetat blocheaa sistemul imunitar in incercarea sa de a ataca mielina. Acesta se administreaza pe cale injectabila.

Fingolimod e un medicament care se administreaza pe cale orale pentru reducerea frecventei episoadelor specifice sclerozei in placi.

Natalizumab este conceput pentru a bloca celulele bolnave din sange sa patrunda in creier sau in maduva osoasa. Acesta este bazat pe anticorpi si este folosit pentru tratarea sclerozei multiple severe. Totusi, natalizumabul crese riscul de infectie virala a creierului.

Aletuzumab reduce recventa puseurilor si se administreaza timp de 5 zile consecutiv sub forma de perfuzie, urmate de o pauza si apoi de inca 3 zile de tratament.

Mitoxantrona este un imunosupresor foarte rar folosit in tratarea sclerozei multiple intrucat are efecte daunatoare asupra inimii si creste riscul de cancer al sangelui.

In tratarea sclerozei multiple sunt folosite si alte medicamente care sa reduca simptomele sclerozei multiple. Printre acestea se afla si: antidepresivele, medicamentele pentru dureri, medicamentele pentru probleme gastrointestinale si nu numai.

Terapii complementare pentru scleroza multipla
Terapiile complementare pot fi folosite in paralel cu tratamentul conventional, pentru ameliorarea simptomelor specifice sclerozei multiple. Sportul, yoga, tai chi-ul, masajul, acupunctura, adoptarea unei diete sanatoase si aromaterapia pot fi de ajutor, ameliorand simptomele sclerozei in placi si ajutand pacientul sa faca fata afectiunii de care sufera.

Fizioterapia si kinetoterapia pentru scleroza multipla
Fizioterapia si kinetoterapia sunt, de asemenea, recomandate de medici in caz de scleroza multipla. Acestea au rolul de a reduce durerile, de a stimula activitatea musculara, de a spori mobilitatea si de a reduce totodata rigiditatea musculara si osoasa dar si de a fortifica intreg corpul.

Terapia ocupationala pentru scleroza multipla
Terapia ocupationala are scopul de a ajuta pacientul sa fie independent, in masura in care acest lucru este posibil, si sa traiasca o viata cat mai normala cu afectiunea pe care o are. Terapia ocupationala nu numai ca ajuta pacientul sa isi gaseasca activitati pe care le poate face, insa ii sporeste acestuia si increderea in sine, crescandu-i totodata si toleranta la frustrarea specifica in cazul unei asemenea afectiuni.

Tratamente experimentale pentru scleroza multipla
Oamenii de stiinta cauta in permanenta un tratament cat mai eficient si cu efecte secundare cat mai blande. Pentru scleroza multipla s-au dezvoltat o serie de tratamente care se afla inca in faza de cercetare. Printre acestea se afla si tratamentul cu celule stem si tratamentul cu doze mici de Naltrexona.

Cum afecteaza scleroza multipla viata personala, sociala si profesionala a bolnavului

Scleroza multipla afecteaza viata personala, sociala si profesionala a pacientului si, pentru a ii putea face fata, pacientul trebuie sa o accepte si sa isi adapteze viata in functie de transformarile ce se petrec din cauza acestei afectiuni.

In cazurile in care scleroza se manifesta prin simptome blande, pacientul isi poate continua viata fara prea multe schimbari, acesta fiind capabil sa isi mentina jobul fara probleme. Totusi, in cazurile mai severe, viata profesionala a pacientului este afectata, de multe ori acesta fiind nevoit sa renunte la locul de munca din cauza dizabilitatilor care apar pe parcurs.

Viata personala a pacientului are, de asemenea, de suferit de pe urma sclerozei multiple, partenerul, familia si prietenii pacientilor care primesc diagnosticul de scleroza multipla fiind afectati in mod direct de transformarile ce se petrec din cauza acestei afectiuni. Pacientul ar trebui sa discute deschis cu apropiatii despre problema de sanatate pe care o au, iar familia si prietenii sa ii demonstreze ca sunt alaturi si ca il sprijina neconditionat.

Viata sociala a pacientilor cu scleroza multipla trece si ea printr-o serie de transformari. Pentru a nu renunta la activitatile pe care obisnuiesc sa le faca cu placere, pacientii cu scleroza multipla ar trebui sa isi monitorizeze starea, sa observe factorii declansatori si, in functie de asta, sa isi faca programul de iesit.

Unul dintre cei mai comuni factori declansatori pentru episoadele specifice sclerozei multiple este temperatura crescuta a corpului. Baile fierbinti sau temperaturile ridicate de afara pot declansa imediat un puseu la pacientii bolnavi asa ca statul la plaja, efortul intens si baile fierbinti ar trebui evitate. Primul simptom care apare in caz de supraincalzire a corpului la acesti pacienti este vederea incetosata. Nici temperaturile foarte scazute in sunt benefice pentru acesti pacienti, mai ales pentru cei care prezinta spasticitate in general.

Sportul, terapia cognitiv-comportamentala si terapia ocupationala pot fi de mare ajutor pentru persoanele cu scleroza in placi.

Asociata de scleroza multipla Bucuresti, precum si asociatiile din tara, pot sprijinii pacientii care au primit acest diagnostic.

loading...

Redactia

Add comment

Urmareste-ne

Postam in fiecare zi articole interesante pentru tine, nu ezita sa ne urmaresti pe retele sociale.