De Sanatate

Totul despre cancerul mamar: tipuri, tratament, preventie

Despre cancerul de san
Cancerul de san poate sa apara atat la barbati, cat si la femei, insa este de departe mai intalnit la femei.

Ce este cancerul de san
Cancerul mamar (sau cancerul de san) este cancerul care se dezvolta din tesutul sanilor, cu alte cuvinte este acea forma de cancer care se formeaza in celulele sanilor. Cancerul de san este o tumora maligna (o masa de celule canceroase) care ia nastere in celulele care alcatuiesc sanul. Cancerul mamar este rar la barbati, dar de obicei are rezultate mai grave.

Cauzele si factorii de risc ai cancerului de san
Cauzele cancerului de san nu sunt pe deplin cunoscute, desi multi factori de risc au fost identificati de-a lungul timpului. Asadar, exista multi factori de risc care cresc sansele de a dezvolta cancer de san. Desi medicii cunosc unii dintre acesti factori de risc, cauza exacta a cancerului mamar nu este cunoscuta si nici modul in care acesti factori cauzeaza dezvoltarea unei celule canceroase.

Se stie ca celulele normale ale sanului devin canceroase din cauza mutatiilor pe care le sufera ADN-ul si, desi unele dintre aceste mutatii genetice sunt mostenite, majoritatea modificarilor suferite de AND care sunt legate de celulele sanilor sunt dobandite in timpul vietii pacientei.

Proto-oncogenele ajuta celulele sa se dezvolte. Daca aceste celule sufera mutatii, ele pot creste rata de dezvoltare a celulelor fara sa aiba vreun control. Astfel de mutatii sunt numite si oncogene. Astfel de celulele care se dezvolta necontrolat pot duce la cancer.

Factorii de risc ai cancerului de san

Unii dintre factorii de risc ai cancerului mamar pot fi modificati (cum ar fi consumul de alcool), in timp ce altii nu pot fi influentati (cum ar fi varsta). Cativa factori de risc sunt neconcludenti (cum este cazul deodorantelor), in timp ce la alti factori riscul este chiar mai bine definit (cum este cazul consumului de alcool).

Factorii de risc pentru cancerul de san sunt urmatorii:

• varsta;

• antecedentele familiale;

• antecedentele personale;

• femeile diagnosticate cu anumite afectiuni benigne ale sanilor au un risc crescut de a face cancer mamar, cum ar fi hiperplazia atipica;

• menstruatia;

• tesutul mamar (femeile cu sanii densi au un risc mai mare);

• rasa;

• expunerea la radiatii anterioare la nivelul sanului;

• faptul ca pacienta nu are copii sau ca are primul copil dupa varsta de 30 de ani creste riscul de cancer mamar;

• alaptarea la san pentru un an si jumatate pana la 2 ani poate sa scada usor riscul de cancer mamar;

• faptul ca persoana este supraponderala sau obeza;

• utilizarea contraceptivelor orale in ultimii 10 ani;

• folosirea terapiei hormonale combinate dupa menopauza;

• consumul de alcool creste riscul de cancer mamar si pare sa fie proportional cu cantitatea de alcool consumata;

• exercitiile fizice par sa scada riscul de cancer mamar;

• factorii de risc genetici: cele mai intalnite cauze ale bolii sunt mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2 (genele pentru cancerul mamar si cancerul ovarian).

Simptomele cancerului de san
Semnele si simptomele timpurii ale cancerului de san nu sunt, de regula, usor de recunoscut. Tocmai de aceea mamografia este o metoda valoroasa pentru detectarea cancerelor intr-un stadiu foarte incipient. Chiar si cancerele de san mai mari nu determina intotdeauna simptome si semne. Cand simptomele apar totusi, cel mai intalnit dintre acestea este un nodul sau o masa in interiorul sanului sau in zona axilei (la subrat).

Alte simptome posibile sunt:

• scurgeri din mamelon sau roseata;

• modificari in textura pielii sanului, cum ar fi cute sau mici pliuri sau mici adancituri, ca niste gropite (ca o coaja de portocala);

• umflarea intr-o parte a sanului;

• o umflatura sau nodul in san sau o ingrosare care pare diferita de tesutul inconjurator;

• modificari in dimensiunea, forma sau aspectul unui san;

• modificari aparute in pielea de deasupra sanului, cum ar fi adancituri;

• un mamelon inversat;

• exfolierea, cojirea, formarea unei cruste pe zona pigmentata de piele din jurul mamelonului (areola) sau pe pielea sanului.

Anumite tipuri de cancer, cunoscute si sub numele de cancer mamar inflamator, pot produce roseata sau o zona calda in sanul afectat, dar acestea nu sunt semne si simptome des intalnite ale cancerului mamar. Durerea de san, de asemenea, nu este un simptom tipic, dar durerea de mamelon sau de san poate sa apara in anumite boli.

Cand sa mergi la medic

Daca descoperi un nodul sau o alta modificare in sanul tau – chiar daca o mamografie recenta a iesit normala – fa-ti o programare la medicul tau pentru o evaluare completa.

Tipurile de cancer de san
Exista mai multe tipuri de cancer de san, care difera in functie de capacitatea de raspandire a celulelor (metastaza) catre alte tesuturi ale corpului. Unele tipuri de cancer de san sunt mai intalnite decat altele, insa exista si o combinatie a acestor forme de cancer.

Unele dintre cele mai intalnite tipuri de cancer de san sunt:

• Cancerul mamar neinvaziv sau carcinomul ductal in situ – este cel mai intalnit tip de cancer mamar neinvaziv; acest tip de cancer nu s-a raspandit si prin urmare are o rata foarte mare de vindecare;

• Cancerul mamar invaziv sau carcinom ductal invaziv – acest cancer incepe intr-un duct al sanului si se extinde catre tesutul inconjurator; este cea mai intalnita forma de cancer de san;

• Cancerul mamar lobular invaziv – acest cancer de san incepe in glandele sanului care produc laptele;

• Cancerul mamar inflamator – acesta face ca pielea sanului sa para rosie si sa se simta calda la atingere (dand aspectul unei infectii); aceste modificari se datoreaza blocajului unor vase limfatice;

• Boala Paget mamara – acest cancer incepe in ductele (canalele) sanilor si sa raspandeste spre mamelor si spre zona din jurul mamelonului.

Stadii ale cancerului de san
Cancerul mamar este clasificat dupa anumite stadii, in functie de dimensiunea tumorii si daca aceasta s-a extins sau nu la ganglionii limfatici sau la alte parti ale corpului.

Exista diferite moduri prin care se stabilesc stadiile cancerului de san. Un mod este de la stadiul 0 la 4, dar acestea pot fi, la randul lor, clasificate in stadii mai mici.

• Stadiul 0: cunoscut si sub numele de carcinom ductal in situ; celulele sunt limitate in interiorul unui duct (canal) si nu au invadat tesuturile inconjuratoare;

• Stadiul 1: la inceputul acestui stadiu, tumora are pana la 2 cm diametru si nu a afectat niciun ganglion limfatic;

• Stadiul 2: tumora are diametru de 2 cm si a inceput sa se extinda catre ganglionii din preajma;

• Stadiul 3: tumora are pana la 5 cm diametru si este posibil sa se fi raspandit la unii dintre ganglionii limfatici;

• Stadiul 4: cancerul s-a raspandit la organe aflate la distanta, in special la oase, ficat, creier sau plamani.

Determinarea stadiului va afecta sansele de recuperare si va ajuta medicul sa decida care sunt cele mai bune optiuni de tratament pentru pacienta.

Diagnosticarea cancerului mamar
Un diagnostic adesea apare ca rezultat al unui screening de rutina sau cand o femeie isi abordeaza medicul si merge la cabinet dupa ce a detectat simptomele. Unele dintre testele si procedurile de mai jos ajuta la confirmarea unui diagnostic de cancer mamar.

• Examinarea clinica a sanilor sau examenul senologic – Medicul specialist va verifica sanii pacientei, pentru a vedea daca exista modul si alte simptome. Pacienta va fi rugata sa stea intinsa sau in picioare si sa isi tina bratele in diferite pozitii, cum ar fi deasupra capului si in lateral, cu mainile pe solduri.

• Teste de imagistica medicala (mamografia, ecografia mamara, RMN/IRM)

O mamografie este un tip de analiza folosita pentru screeningul initial de cancer mamar. Ea produce imagini care ajuta la detectarea oricaror noduli si anomalii de la nivelul sanului. Mamografia uneori arata o zona cu suspiciuni care nu este cancer mamar.

O ecografie mamara poate ajuta medicul sa faca diferenta intre o masa solida si un chist mamar umplut cu lichid.

O scanare de tipul RMN-ului implica injectarea unei substante de contrast in corpul pacientei, pentru a afla cat de departe s-a extins cancerul.

• Biopsia mamara – o mostra de tesut este indepartata chirurgical pentru a fi analizata la un laborator de specialitate. Aceasta biopsie poate sa arate daca celulele sunt canceroase sau nu si, daca sunt canceroase, arata ce tip de cancer este, inclusiv daca aceasta forma este sau nu sensibila la hormoni.

Recidiva cancerului mamar
Fiecare femeie care a avut cancer mamar se intreaba daca boala va recidiva. La unele femei, intr-adevar, cancerul revine, pe cand la altele, boala nu recidiveaza. Cand insa cancerul mamar revine, se numeste recidiva. Cancerul mamar poate sa recidiveze in orice moment sau poate sa nu recidiveze deloc, insa cele mai multe recidive se intampla in primii 5 ani dupa tratamentul administrat pentru cancerul mamar.

Cancerul de san poate sa revina sub forma unei recidive locale (ceea ce inseamna in sanul tratat sau in preajma cicatricii de la mastectomie) sau poate sa apara in alta parte a corpului. Unele dintre cele mai frecvente locuri de recidiva in afara sanului operat sunt ganglionii limfatici, oasele, ficatul, plamanii si creierul.

Cum se trateaza cancerul mamar
Tratamentul cancerului de san va depinde de mai multi factori:

• de tipul de cancer mamar

• de stadiul cancerului

• de sensibilitatea la hormoni

• de varsta pacientei, de starea generala de sanatate si de preferinte.

Principalele optiuni de tratament includ:

• radioterapia

• interventia chirurgicala

• terapia biologica sau terapia tintita cu medicamente

• chimioterapia.

Factorii care influenteaza alegerea tratamentului vor include stadiul cancerului si alte afectiuni medicale, cat si preferintele individuale ale pacientei.

Tratamentul chirurgical
Daca este nevoie de o interventie chirurgicala, alegerea va depinde de diagnostic si de pacienta. Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale, cum ar fi:

• Lumpectomie: indepartarea tumorii si a unei margini mici de tesut sanatos din preajma tumorii pot sa ajute la prevenirea raspandirii cancerului;

• Mastectomnie: mastectomia simpla implica indepartarea lobulelor, ductelor (canalelor), a tesutului gras, a mamelonului, a areolei si a unei parti de piele; mastectomia radicala elimina muschiul din peretele toracic si ganglionii limfatici din axila.

• Biopsia nodulului limfatic santinela: indepartarea unui ganglion limfatic poate impiedica raspandirea cancerului;

• Disectia sau excizia ganglionilor limfatici axilari: daca exista celule canceroase pe un ganglion numit “nodulul limfatic santinela”, medicul chirurg poate recomanda indepartarea mai multor ganglioni limfatici din zona axilei, pentru a preveni raspandirea bolii;

• Reconstructie mamara: ca urmare a operatiei la san, reconstructia poate reface sanul, astfel incat acesta sa arate la fel ca celalalt san. Aceasta operatie poate fi efectuata in acelasi timp cu o mastectomie sau poate fi facuta la o data ulterioara.

Radioterapia
Dozele controlate de radiatie sunt tintite catre tumora pentru a distruge celulele canceroase. Folosita incepand de la aproape o luna dupa interventia chirurgicala, impreuna cu chimioterapia, radioterapia poate ucide orice celule canceroase ramase. Tipul de cancer de san va dicta ce tip de terapie cu radiatii (daca este cazul) este cea mai indicata pentru pacienta.

Chimioterapia
Medicamentele cunoscute sub numele de “medicamente citotoxice” (citostatice) pot fi folosite pentru a ucide celulele canceroase, daca exista un risc mare de recidiva sau de raspandire. Aceasta este numita chimioterapie adjuvanta. Daca tumora este mare, chimioterapia poate fi administrata inainte de interventia chirurgicala, pentru a micsora tumora si pentru a face mai usoara procedura de indepartare a masei tumorale. Aceasta este numita chimioterapie neoadjuvanta.

Tratamentul cu hormoni
Terapia cu hormoni este folosita pentru a preveni recidiva in cancerele sensibile la hormoni. Acestea sunt adeseori numite si cancere pozitive pentru receptorii de estrogen si pentru receptorii de progesteron.

Terapia cu hormoni este in mod normal folosita dupa interventia chirugicala, dar poate fi folosita uneori si inainte, pentru a micsora tumora. Ea poate fi singura optiune pentru pacientii care nu pot fi supusi unei interventii chirurgicale, care nu pot face chimioterapie sau radioterapie. Exemple de tratament cu hormoni: tamoxifen, inhibitorii enzimei aromataze, ablatia ovariana sau folosirea unui hormon care suprima functia ovarelor.

Tratamente complementare pentru cancerul mamar
Medicina alternativa este un subiect care prezinta interes, cu toate acestea nu s-a gasit niciun tratament din medicina alternativa care as vindece canderul de san. Pe de alta parte, terapiile alternative si complementare pot ajuta pacientele sa faca mai bine fata efectelor secundare ale tratamentului atunci cand sunt combinate cu serviciile medicului specialist.

Pentru oboseala si surmenaj, medicina alternativa poate fi o solutie. Multe femei care au supravietuit cancerului de san se confrunta cu oboseala in timpul si dupa tratament, iar aces surmenja poate sa continue ani de zile. Cand sunt completate cu ingrijirea acordata de medic, tratamentele complementare si terapiile din medicina alternativa pot ajuta la ameliorarea oboselii.

Cere sfatul medicului tau in legatura cu:

* Exercitiile fizice nu foarte solicitante pe care le poti face de cateva ori pe saptamana si intreaba-l daca iti recomanda mersul pe jos, inotul, yoga sau tai chi;

* Cum poti sa tii stresul sub control – incearca tehnici care te ajuta sa reduci stresul, cum ar fi relaxarea muschilor, reprezentarea mentala (vizualizarea) si petrecerea timpului cu prietenii si familia; poti sa participi la un grup de suport sau poti sa discuti cu un terapeut sau consilier ori “coach” pentru pacientele cu cancer mamar;

* Plantele, suplimentele alimentare si remediile din plante care ar putea sa te ajute in cazul cancerului de san. Antioxidantii care au fost studiati pentru a preveni sau pentru a trata cancerul includ vitaminele C si E si coenzima Q10.

Studiile nu au aratat ca acestea sunt de folos in aces scop. Asa ca e bine sa tii cont de precautii. Discuta cu medicul tau inainte de a lua orice vitamine, minerale sau suplimente din plante, in special in doze mari. Aici ne referim la capsulele cu usturoi, ginseng, ginki biloba, soia si valeriana.

Unele dintre aceste suplimente pot afecta tratamentul recomandat pentru cancer. De exemplu, sunatoarea, care este folosita pentru depresie, poate bloca anumite medicamente pentru cancer. Dozele mari de vitamina C pot modifica modul in care chimioterapia si radioterapia iti afecteaza corpul.

Dieta in timpul tratamentului cancerului de san
O dieta sanatoasa este importanta pentru orice persoana, dar atunci cand ai avut cancer de san, vei deveni mult mai constienta de ceea ce mananci si de ceea ce bei. O dieta echilibrata are multe beneficii pentru sanatate. Este important sa mananci sanatos in timpul tratamentului (chimioterapie), chiar daca apetitul tau este redus. Daca pofta ta de mancare este redusa, mananca putin si des, pentru ca este mai bine decat sa incerci sa mananci o portie mare la o masa.

Ai putea incerca:

• sa mananci sau 6 mese mici sau gustari in fiecare zi, in locul celor 3 mese principale mari;

• sa bei milkshake-uri, smoothie-uri, suc sau supa daca nu ai pofta sa mananci alimente solide;

• sa faci activitate fizica, daca simti ca esti in stare, deoarece exercitiile te pot ajuta sa cresti pofta de mancare; de exemplu, apetitul tau va creste daca faci o scurta plimbare inainte de masa de pranz.

Ce alimente sa mananci in timpul chimioterapiei daca apetitul tau este crescut?

Unele dintre medicamentele prescrise pe langa chimioterapie, cum ar fi medicamentele steroidiene, iti pot stimula pofta de mancare. Daca esti ingrijorata ca vei lua in greutate:

• alege alimente si bauturi cu un continut scazut de grasimi; • mananca multe fructe si legume proaspete;

• fii atenta la continutul de zahar al alimentelor, inclusiv la produsele “dietetice”;

• evita bauturile care contin zahar. In timpul tratamentului pentru cancerul de san, aminteste-ti urmatoarele recomandari:

1. Fii mereu hidratata. Incearca sa bei cel putin 2 litri sau 3 litri de lichide pe zi, care sa nu contina cofeina;

2. Alege alimente cu suficiente calorii. Uita de numaratul caloriilor. Cel mai bun mod prin care poti sti daca mananci suficiente calorii pentru a avea energie este sa te cantaresti o data sau de doua ori pe saptamana. Daca greutatea ta este in scadere saptamana dupa saptamana, vorbeste cu medicul nutritionist pentru a face un plan. Aminteste-ti sa mananci regulat pe parcursul zilei: mese/portii mici, de 5 sau 6 ori pe zi;

3. Concentreaza-te pe nutrienti. Alege alimente din grupurile principale de alimente, precum fructele, legumele, cerealele, diverse tipuri de fasole (si leguminoase), diverse tipuri de nuci, seminte, carnuri/oua si produse lactate. O dieta echilibrata te ajuta sa fii sigura ca obtii nutrientii de care ai nevoie pentru a-ti mentine organismul puternic.

4. Nu uita de proteine. Acestea te ajuta a mentii masa musculara. Proteinele se gasesc in carne rosie, carne de pasare, peste, fructe de mare, oua, boabele de fasole, linte, nuci, seminte, soia si produse lactate. Mici cantitati de proteine se gasesc in legume si in cerealele integrale.

Daca nu ai efecte secundare legate de tratamentul tau pentru cancerul de san care iti limiteaza capacitatea de a manca si/sau digera alimentele, poti urma o dieta sanatoasa generala, care include:

• fructe si legume: 5 sau mai multe portii pe zi;

• cereale integrale: 25 de grame pana la 30 de grame de fibre zilnic;

• grasimi bune: mai putin de 30% din totalul zilnic de calorii; limiteaza consumul de grasimi saturate, cum ar fi cele din carnea de vita, miel, organe de animale, unt, smantana etc. si creste aportul de alimente care contin grasimi trans, care sunt numite uleiuri hidrogenate; creste aportul de peste gras, cum ar fi somonul, tonul, heringul si sardinelor si mananca peste de 2-3 ori pe saptamana.

• alcoolul se consuma cu moderatie sau deloc – consumul de alcool este un factor de risc cunoscut pentru cancerul de san.

Efectele adverse ale chimioterapiei si mastectomiei
Chimioterapia este tratamentul cu medicamente care distrug celulele canceroase care pot fi administrate intravenos (injectate in venele pacientului) sau pe cale orala (pe gura). Medicamentele circula si ajung in fluxul sangvin pentru a ajunge la celulele canceroase in cele mai multe zone ale corpului. In functie de tipul si de doza medicamentelor folosite, dar si de lungimea tratamentului, efectele adverse posibile ale chimioterapiei pot fi:

• caderea parului;

• modificari ale unghiilor;

• afte bucale si probleme dentare;

• pierderea poftei de mancare sau modificari ale greutatii corporale;

• greata si varsaturi;

• diaree.

Totodata, chimioterapia poate afecta celulele din maduva osoasa, lucru care poate duce la:

• Cresterea sanselor de infectii (din cauza numarului scazut de globule albe din sange);

• Invinetirea cu usurinta sau la sangerari frecvente (din cauza scaderii numarului de trombocite din sange);

• Oboseala (din cauza scaderii numarului de globule rosii din sange si din alte motive).

Alte efecte adverse neplacute ale chimioterapiei pot fi:

• Modificari la nivelul menstruatiei si probleme de fertilitate;

• Afectarea functiei inimii – medicamentele folosite in chimioterapie pot sa provoace daune permanente ale inimii.

• Neuropatie – multe medicamente folosite in tratamentul cancerului de san pot sa afecteze nervii din afara creierului si maduvei spinarii;

• Sindromul care afecteaza mainile si picioarele – anumite medicamente folosite in chimioterapie pot sa irite palmele si talpile;

• Un risc crescut de leucemie;

• Oboseala – pacienta nu se simte bine sau se simte foarte obosita.

Mastectomia este o interventie chirurgicala efectuata pentru a indeparta in totalitate tesuturile sanului pentru a trata cancerul de san sau ca masura preventiva impotriva cancerului mamar.

Efectele adverse temporare ale mastectomiei sunt:

• Durere – pacienta poate sa simta durere in apropierea inciziilor si in apropierea peretelui toracic. Administrarea medicamentelor contra durerii, asa cum au fost ele prescrise de chirurg, va ajuta foarte mult.

• Infectie – pacienta ar trebui sa monitorizeze orice semne de infectie din apropierea ranii/inciziei si sa il informeze pe medic despre acestea. Infectiile de acest tip sunt rare si dispar in 1-2 saptamani;

• Sangerare – folosirea compreselor sau pachetelor cu gheata va ajuta foarte mult la ameliorarea disconfortului si sangerarii. Zona trebuie sa fie bandajata corect.

• Acumulare de lichid sub cicatrice – medicii, in general, pun drene pentru a ajuta in cazul retentiei de lichid, cu toate acestea, in cazul acumularii in exces de lichid, pacienta paote merge la medic pentru ca lichidul sa fie eliminat.

• Oboseala – aceasta este cea mai frecventa complicatie. Pacientele ar trebui sa se odihneasca vreme de mai multe saptamani dupa operatie, pentru a se putea recupera in mod corespunzator.

• Modificari in ceea ce priveste simtul echilibrului si in miscarea bratelor – pacienta poate sa se informeze sau poate sa intrebe medicul despre unele exercitii care ii sunt recomandate, pentru a calma rigiditatea si senzatiile de furnicaturi care apar, de obicei, dupa interventia chirurgicala.

Prevenirea cancerului de san
Nu exista un mod sigur de a preveni cancerul de san, dar unele decizii pe care le luam in ceea ce priveste stilul de viata pot reduce in mod semnificativ riscul de cancer mamar, cat si riscul de alte tipuri de cancer. Aceste schimbari in stilul de viata includ:

• evitarea consumului excesiv de alcool;

• urmarea unei diete sanatoase, care contine multe fructe si legume proaspete;

• efectuarea unui numar suficient de exercitii fizice;

• mentinerea unui indice de masa corporal (IMC) considerat sanatos.

Femeile ar trebui sa se gandeasca foarte bine la optiunile lor in ceea ce priveste alaptarea la san si terapia de inlocuire hormonala (hormone replacement therapy) dupa instalarea menopauzei, deoarece acestea pot afecta riscul de cancer de san. Interventia chirurgicala preventiva este o optiune pentru femeile care au un risc ridicat de cancer mamar.

Femeile care au un risc moderat de cancer de san pot incerca urmatoarele lucruri pentru a-si reduce riscul:

• sa isi intrebe medicul despre ce inseamna screeningul pentru cancerul mamar – e bine sa intrebe medicul cand trebuie sa inceapa examinarile si testele pentru depistarea cancerului de san;

• sa efectueze regulat autoexaminarea sanilor pentru a fi constiente de orice modificari aparute la nivelul acestora (noduli sau alte semne neobisnuite).

• sa consume alcool cu moderatie sau sa renunte complet la alcool;

• sa faca miscare mai multe zile pe saptamana;

• sa limiteze terapia hormonala de dupa menopauza;

• sa isi mentina o greutate considerata sanatoasa;

• sa adopte o dieta sanatoasa, cum ar fi dieta mediteraneana.

loading...

Redactia

Add comment

Urmareste-ne

Postam in fiecare zi articole interesante pentru tine, nu ezita sa ne urmaresti pe retele sociale.